De ce dureaza asa mult predarea unui filmari de nunta?
11/03/2016
Multumim pentru cele peste un milion de vizualizari!!!
29/03/2016
Filmari aeriene Manastirea Bujoreni
Acum ceva timp am fost sa realizam niste filmari aeriene cu drona la frumoasa Manastirea Bujoreni, cunoscuta si sub denumirea de ” Schitul magarul”, situata in inima padurii Bujoreni ( trebuie sa spunem ca am ramasa aproape fara suflare la vederea peisajul mirific ), situata la aproximativ 22 Km. de municipiul Barlad, jud. Vaslui.
[seperator style=”margin-top:17px”]
Filmari aeriene Manastirea Bujoreni
Acum ceva timp am fost sa realizam niste filmari aeriene cu drona , la frumoasa Manastirea Bujoreni, cunoscuta si sub denumirea de ” Schitul magarul”, situata in inima padurii Bujoreni ( trebuie sa spunem ca am ramasa aproape fara suflare la vederea peisajul mirific ), situata la aproximativ 22 Km. de municipiul Barlad, jud. Vaslui.
Pentru a ajunge la manastirea Bujoreni am urmat traseul: D.N.24A ( Barlad – Murgeni – Husi ), pana la iesirea din satul Popeni, Com Zorleni, in zona releului de televiziune, la punctul denumit de localnici ” Caprioara „, unde am intalnit un indicator ce ne indruma la dreapta pe un drum forestier pietruit, lung de aproximativ 5 km., pana la poiana Bujoreni, in mijlocul careia am descoperit frumoasa Manastiere Bujoreni.
Biserica manastirii Bujoren
Biserica manastirii Bujoreni, este o constructie din zid de caramida, pe temelie de piatra, in forma de cruce. Interiorul bisericii este compartimentat in altar, naos, pronaos si pridvor inchis. Altarul spatios este luminat de o fereastra la rasarit. Deasupra altarului este un turnulet cu o cupola sferica. Catapeteasma este din lemn sculptat.
Naosul manastirii Bujoreni, cu absidele largi si putin adanci, este luminat de cate o fereastra la sud si nord. Pronaosul, in forma dreptunghiulara, este luminat tot de cate o fereastra la sud si nord. Toate ferestrele sunt din lemn, duble, mari ( late si inalte ), terminate in arc, cu grilaj metalic la mijloc. Geamurile interioare sunt ornamentate cu flori si cercuri cu o cruce în mijloc.
Pridvorul are zidurile dublate în interior si intre ele, de o parte si de alta, este o scara care urca la turnul clopotnitei si o camera-magazie. Din cauza dublarii zidurilor, pentru scara clopotnitei ramane latimea in interior de numai 4 m. ( la jumatate faţa de pronaos ). Nu are zid sau usa pentru separarea de pronaos, delimitandu-se de acesta prin cei doi stalpi laterali cuprinsi in zid, care sustin arcada pe care se sprijina clopotnita.
Turnul clopotnitei are acoperisul conic. Usa de intrare situata prin partea de vest în pridvor este masiva, din lemn, intarita metalic. Pardoseala bisericii este de scandura, iar invelitoarea din tabla zincata. Fatadele sunt simple, varuite in alb, cu profiluri de jur imprejur, sub cornise.
Pictura din manastire este exectuata in ulei si a fost realizata in periaoada anilor 1955 -1958.
La est si sud-est de biserica sunt cele doua cladiri, asezate in linie, in care se afla staretia, chiliile, trapeza si bucataria. Sunt constructii lungi, tencuite, varuite în alb.
Incinta este foarte spatioasa, cu multa iarba si molizi seculari la sud-vest si nord de biserica. Accesul spre biserica si chilii se face pe alei din beton. Incinta ste împrejmuita cu gard de uluca pe laturile din sud, vest si nord, pe latura din est constructiile tinând loc şi de zid.
Din discutiile purtate cu credinciosii aflati in pelerinaj la Manastirea Bujoreni am aflat ca pentru a vizita aceasta manastire se poate folosi aproape ori ce mijloc de transport, credinciosii preferand sa ajunga cu masinile, iubitorii de natura pot petrece o zi pe bicicleta pentru a descoperi frumusetile peisajului si linistea monahala. Tot de la credinciosi am aflat ca in cele maimulte zile ale anului manastirea Bujoreni este acoperita de liniste si doar in zilelele marelor sarbatori religiose si la slujbele de Duminica vin sute de oameni, localnici dar si de la mari departari. Vizitatorii pot intra fara sfiala, chiar daca nu va fi nimeni sa-i intampine. Daca le este foame e suficient sa ceara pentru a fi serviti cu bucate simple din bucataria manastirii ( din cate am inteles dupa fiecare slujba din zilele de sarbatoare vizitatorii sunt pusi la masa, fara a plati nimic pentru asta ). La manastirea Bujoreni drumetii sunt primiti fara a da nimic la schimb. O rugaciune, o lumanare aprinsa sau un pomelniclasat in biserica manastirii este suficient.
Legenda Manastiri Bujoreni
Documentele istorice vorbesc că spre sfârşitul domniei lui Alexandru cel Bun, nu departe de locul unde este acum mânăstirea, se afla un schit mărunt de călugări. În iarna lui 1440, o hoardă de tătari a năvălit pe cai iuţi, trecând prin foc şi sabie călugării de la schit. Unul din călugări a apucat să scape, nu înainte de a lua icoana Maicii Domnului din iconostas, ce fusese adusă acolo de un stareţ bătrân de la Muntele Sfânt. A fugit spre pădure, dar a fost atins de o săgeată. A fost găsit mort de tăietorii de lemne, chircit într-o râpă, dar neatins de fiarele pădurii.
De icoană nu s-a mai ştiut nimic multă vreme, până în timpul domniei lui Ioan Vodă cel Viteaz, când printr-o minune Dumnezeiască iar s-a arătat oamenilor. În primăvara anului 1575, pe la Bunavestire, când Măria Sa cobora pe valea Bârladului, a cumpărat pentru oştire sute de oi şi miei. Oierul Ion Breţcan a vândut domnitorului toată turma sa şi, cu măgarul cu samarul plin de galbeni, s-a îndreptat spre casă. Spre seară a tras la casa unor gospodari şi în timp ce se cinstea cu o ulcică de vin, şi-a adus aminte că a lăsat afară pe măgar sacii plini cu galbeni. A ieşit rapid, dar măgarul dispăruse.
Starostele vânătorilor i-a liniştit spunându-le că măgarul are obiceiul să plece să se odihnească într-o poiană la rădăcina unui copac. Oierul şi slugile au luat câteva torţe şi au plecat spre Poiana Stejarului. Acolo, urechiatul stătea neclintit ca o stană de piatră, încenunchiat, cu fruntea lipită de coaja zgrunţuroasă şi cu ochii aţintiţi spre scorbura stejarului. Ciobanii au încercat să îl ia de acolo, dar deodată, pădurarul care i-a însoţit, mut de uimire, le-a arătat trei luminiţe albastre, verzui, ce licăreau în în formă de cruce. S-a aplecat în scorbură, a răscolit cu coada baltagului şi sub priviorile mirate ale celor din jur a scos o icoană mare, ferecată în argint, năpădită de vitregiile vremii.
Uluiţi, ciobanii au căzut în genunchi şi făceau necontenit semnul crucii. Unul din ei şi-a amintit de icoana dispărută de la schit. Fiind convins că Maica Domnului i-a îndrumat paşii către copac, moş Iftene pădurarul şi oierul Ion Breţcanu, s-au legat să ridice acolo o biserică cu hramul Adormirii Maicii Domnului.
Banii pe care i-a căştigat din vânzarea produselor i-a folosit pentru construirea unui lăcaş sfânt din lemnul stejarului. Trunchiul stejarului a devenit Sfânta Masă în Schitul Măgarul şi ciobanul s-a călugărit sub numele Pahomie.
Istoricul Manastirii Bujoreni
Prima atestare documentară a Manastirii Bujoreni dateaza din 27 martie 1602, dar putem usor presupune ca a existat o viata monahala anterioara acestei date. Manastirile Recea ( situata tot in zona Jud Vaslui) si Bujoreni sunt legate cu legenda si adevarul, prin gasirea in chip minunat a Icoanei Maicii Domnului in scorbura unui stejar secular. La venirea turcilor in Moldova, calugarii de la Recea au îngropat odoarele si au ascuns in padure icoana ferecată în argint a Maicii Domnului. Schitul a fost ars si pustiit, vietuitorii s-au risipit si despre icoana nu s-a mai stiut nimic, mai bine de o suta de ani. Un oarecare Ion Bretcanu, mocan, se opreste cu turmele la Silistea Bretcanii, la un kilometru de Manastirea Bujoreni. Venise de la munte alaturi de alti mocani sa-si vanda produsele la campie, ca in fiecare an. Dupa o zi de targ uita sa lege măgarii care purtaseră poverile la vanzare. Cand să împartă banii, ciobanii au vazut ca lipsea chiar magarul care avea punga cu 3000 de galbeni obtinuti din produse. Cu ajutorul padurarului au gasit magarul îngenunchiat in fata unui stejar si a trei luminite asezate in formă de cruce. Intr-o scorbura a stejarului au gasit icoana Maicii Domnului ascunsa de calugari pentru a nu fi profanata. Ion Bretcanu a hotarat ca banii sa fie folositi pentru construirea unui Sfant Lacas din lemnul stejarului. Nevoit sa se intoarca acasa, a incredintat implinirea acestei ctitorii padurarului Iftimie care apoi s-a calugarit luandu-si numele de Pahomie. Trunchiul Stejarului a devenit Sfanta Masa in Manastirea Bujoreni, pe atunci Schitul Magarului.
Dupa ridicarea bisericii s-a întemeiat un schit cu obste de calugari. Cu timpul biserica s-a degradat si la începutul secolului al XVIII-lea a fost renovată de Gavriil Conache, care a intarit-o. In anul 1840 Iermonahul Ioanichie Costache (hatmanul Ioan, inainte de calugarie), a construit o biserica mare din zid de caramida, care este folosita si azstazi. Dupa constructia bisericii din zid, schitul a fost transformat in manastire pentru maici.
Astazi, la nord de naos, se afla mormantul staretei Zaneta Vlasie (decedata la 29 iunie 1914 ), iar la sud de altar se află mormintele a doua maici decedate, una la 1914, alta la 1950. Viata monahala a durat pana în 1960. Maicile au fost alungate din manastire cand un decret necrutator, al regimului comunist, a adus o prigoana asupra credintei stramosesti si asupra slujitorilor ei. Propaganda ateista sovietica a făcut ca si Manastirea Magarului sa fie inchisa.
Dupa 1989, prima grija a Sf. Sinod al B.O.R. a fost redeschiderea fostele manastiri. Din 1993 manastirea a fost deschisa pentru monahi. Episcopul Ioachim Vasluianu numeste staret pe Protosinghelul Luchian, care va pastori obstea de monahi pâna în anul 2002, timp in care se va ocupa cu destoinicie de anexele gospodaresti si chilii, de construirea unui gard de piatra si electrificarea Sfantului Lăcas.
Din incuviintarea actualului Patriarh Daniel, pe atunci mitropolit al Moldovei si Bucovinei, Preasfintitul Ioachim al Husilor a transferat la M-rea Bujoreni 4 monahi de la Manastirea Petru Vodă. Cu aprobarea Preasfintitului Ioachim, monahul Euharist, a fost hirotonisit ieromonah pe seama Manastirii Bujoreni si numit în functia de staret in anul 2002. In manastire sunt acum 26 de vietuitori care se bucura de liniste si trăire duhovnicească.
[seperator style=”margin-top:17px”]
